Definition and meaning of minte

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute.

Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters.

Mintea este ansamblul de caracteristici informaționale care determină personalitatea.

Funcții ale minții:

1-Percepția și reprezentarea realității.

Prin perceptie intelegem culegerea de informatii din spatiul fenomenal cu ajutorul simturilor specializate precum vazul, auzul, gustul, mirosul si sensibilitatea tactila.

Reprezentarea este un complex proces mental prin care algoritmi specializati extrag din fiecare tip de mesaj senzorial forme si procese specifice pe care le numim generic 'realitate'.

Spre exemplu din 'mesajul video' mintea extrage varietatile 'imagine' particularizate ca forme geometrice, culori, intensitati luminoase, interactiuni si diferite schimbari ale acestora.

Din 'mesajul audio' se obtine forma sonora, 'sunetul', modalitate fenomenala foarte importanta utilizata in construirea limbajului si realizarea comunicarii.

Prin repentare subiectul se situeaza in 'lumea fenomenala' compusa dintr-o multime de obiecte, relatii, calitati si evenimente.

2-Construcția și declașarea 'comportamentului gestual' prin care subiectul intervine transformant în alcătuirea reprezentării fenomenale.

Odata pozitionat in realitatea reprezentata omul ca orice alt biosistem isi identifica nevoile si declanseaza actiuni de satisfacere. Primele actiuni prin care individul isi rezolva nevoile sunt gesturile fizice, definite ca miscari ale partilor specializate ale corpului. Fiecare gest fixeaza si manipuleaza intr-un fel specific obiectele video ale reprezentarii, schimbandu-le pozitiile, formele, proprietatile si miscarile.

Gestul este principalul instrument prin care omul schimba alcatuirea realitatii, ii modifica parametrii de stare si directia evolutiva.

3-Geneza și utilizarea 'limbajului' caracterizat ca ansamblu de operanzi informationali prin intermediul carora se poate realiza descrierea si comunicarea realității, descrierea comportamentului fizic si mental al subiectului, denominarea gesturilor, controlul acțiunii gestuale sau intelective, investigante și modelante de realitate.

Limbajul este cel mai complex si eficiet instrument de diferentiere modala si control sistematic al starilor mentale si gestuale ale subiectului iar prin intermediul schimbarilor produse in subiect sunt schimbate in mod determinat si componentele realitatii.

4-Construcția conceptelor, fiecare explicitând familii de invarianțe obiectuale, dinamice, relaționale sau caracterizante, aplicabile realității.

5-Geneza stărilor afective prin care subiectul alocă valori lumii și persoanei, se atasează emotiv de ele, își propune scopuri și luptă să le atingă. Afectivitatea este funcția umanizantă, prin intermediul ei omul socializează, creează grupuri de interese, acțiuni, colaborări și relații intime, își exprimă personalitatea și contribuie la modificarea personalității partenerilor.

6-Cea mai obscură și neînțeleasă funcție a minții este conștientizarea subiectului. Conștiența este capabilitatea unui subiect de a nu se identifica niciodată pe deplin cu oricare din stările proprii, de a avea permanent o rezervă de sine, distinctă de sinele implicat. Prin conștiență omul se poate decupla de orice acțiune sau relație în desfășurare și poate alege și parcurge alta, păstrând mereu posibilitatea desprinderii de aceasta.

Principala proprietate creativă a minții este construcția conceptelor, a agregatelor informaționale reflectând segmente de realitate sau persoană.

Conceptele discern proprietăți structurale, corelante, calitativ sau cantitativ operante, sau descriptiv afective. Prin concepte individul modelează realitatea sau se autodefinește modal. Autodefinirea presupune reprezentarea de sine fizică, reprezentarea conceptuală, particularizarea intențională și afectivă.

Un subiect autodefinit se situează în realitate, se conștientizează autosituant, se orientează interactiv în ambient, își identifică și rezolvă scopurile și atribuie valori lumii și persoanei.

  Legături externe

• Misteriosul proiect al constiintei globale, 31 octombrie 2009, Elena Nicolae/clujeanul, Marc Ulieriu, Descoperă